Din 02.02.2026
|
Art 58 din CM |
Clarificări |
|
(1) Contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă.
|
Regula generală: CIM trebuie să fie în scris. Forma verbală nu este permisă. |
|
Contractul individual de muncă încheiat până la data intrării în vigoare a prezentului cod poate fi perfectat în formă scrisă numai cu acordul părţilor. |
Se referă la contractele vechi (anterioare Codului muncii actual). Ele pot fi trecute în scris doar dacă ambele părți sunt de acord. |
|
Propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură sau prin altă modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. |
Dacă angajatorul inițiază perfectarea CIM în scris: · emite ordin / dispoziție / decizie; · salariatul trebuie informat oficial; · dovada informării trebuie să existe (semnătură, confirmare). |
|
Propunerea salariatului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă se aduce la cunoştinţa angajatorului prin depunerea şi înregistrarea cererii lui scrise.
|
În situația în care inițiativa de perfectare a contractului individual de muncă în formă scrisă aparține salariatului, acesta este obligat să înainteze angajatorului o cerere scrisă, care se depune și se înregistrează conform procedurii interne. De menționat: „Cererea menționată la art. 58 alin. (1) Codul muncii RM este cererea scrisă a salariatului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă, și nu cererea de angajare.” Exemplu de conținut: „Subsemnatul solicit perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă, în conformitate cu art. 58 alin. (1) Codul muncii al Republicii Moldova.” |
|
Refuzul motivat al uneia dintre părţi privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă se comunică celeilalte părţi prin răspunsul său scris în decurs de 5 zile lucrătoare.
|
Dacă una din părți nu este de acord: refuzul trebuie: · să fie motivat; · să fie în scris; · transmis în 5 zile lucrătoare. Tăcerea sau refuzul verbal nu sunt admise. |
|
(2) Contractul individual de muncă îşi produce efectele din ziua semnării, dacă contractul nu prevede altfel.
|
Regulă: · drepturile și obligațiile încep din ziua semnării. Excepție: · părțile pot stabili o altă dată de început (ex. peste 3 zile). |
|
(3) În cazul în care contractul individual de muncă nu a fost perfectat în formă scrisă, acesta este considerat a fi încheiat pe o durată nedeterminată şi îşi produce efectele din ziua în care salariatul a fost admis la muncă de către angajator sau de către o altă persoană cu funcţie de răspundere din unitate, abilitată cu angajarea personalului.
|
Legea protejează salariatul, stabilind că: · lipsa contractului individual de muncă în formă scrisă nu anulează raportul de muncă; · raportul de muncă se consideră existent din momentul admiterii la muncă; · acesta este considerat încheiat pe durată nedeterminată. „…îşi produce efectele din ziua în care salariatul a fost admis la muncă…” Ziua începerii muncii = ziua începerii raportului de muncă, indiferent de lipsa actelor. |
|
Dacă salariatul dovedeşte faptul admiterii la muncă, perfectarea contractului individual de muncă în forma scrisă va fi efectuată de angajator ulterior, în mod obligatoriu. |
„Dacă salariatul dovedeşte faptul admiterii la muncă…” Dovada poate fi: · martori; · documente; · mesaje; · acces la locul de muncă etc. și odată dovedit: · angajatorul este obligat să perfecteze CIM ulterior, în scris. |
|
(4) În cazul angajării fără respectarea formei scrise corespunzătoare, angajatorul este obligat, de asemenea, în baza procesului-verbal de control al inspectorului de muncă, să perfecteze contractul individual de muncă conform prevederilor prezentului cod.
|
„În cazul angajării fără respectarea formei scrise…” Dacă ITM constată muncă nedeclarată: · prin proces-verbal de control, · angajatorul este obligat să întocmească CIM. De regulă, aceasta vine împreună cu sancțiuni. Concluzie: Forma scrisă a CIM este obligatorie. Lipsa ei nu anulează raportul de muncă, ci îl transformă într-un raport: · pe durată nedeterminată, · cu obligația ulterioară de legalizare. |