Impactul poluării asupra mediului și impactul legislativ asupra contabililor

Articolul 1. Obiectivele legii

Prezenta lege are drept obiective:

a) crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului;

b) stimularea construcției și exploatării sistemelor de captare și neutralizare a poluanților, de colectare, reciclare și distrugere a deșeurilor, precum și implementarea de tehnologii nonpoluante, realizarea altor măsuri care ar micșora volumul emisiilor (deversărilor) de poluanți în mediu și ar diminua formarea deșeurilor de producție și a deșeurilor de ambalaje;

c) formarea fondurilor ecologice pentru finanţarea activităţii orientate spre ameliorarea calităţii mediului.

Comentarii

Obiectivul principal în ceea ce privește poluarea mediului este să se reducă sau să se elimine efectele negative ale activităților umane asupra mediului înconjurător.

Aceasta implică protejarea, conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale, precum și asigurarea calității aerului, apei și solului pentru sănătatea umană și pentru binele planetei în ansamblu.

Articolul 2. Subiecţii şi obiectul legii

(1) Subiecţii prezentei legi sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanți.

(2) Obiectul prezentei legi îl constituie relaţiile care apar în legătură cu punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, emisiile (deversările) de poluanţi în mediu şi depozitarea deşeurilor de producţie.

Comentarii

Considerăm de fapt că impactul poluării mediului nu poate fi rasfrîns doar asupra agenților economici, probabil responsabili ar fi trebuit să fie toți – în măsură deplină cum ar fi:

• Industrii și companii;
• Guverne;
• Populația;
• Agricultură;
• Transportul;
• Sectorul energetic;
• Organizații neguvernamentale (ONG-uri) și activiști;
• Comunitățile locale.

Obiectivul principal al studiului poluării mediului este să identifice sursele de poluare, să măsoare nivelurile de poluare, să evalueze impactul acestora și să dezvolte strategii pentru prevenirea sau reducerea poluării.

Articolul 3. Noţiuni generale

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

poluant - substanţă in stare solidă, lichidă sau gazoasă care poate avea o acţiune negativă asupra organismelor vii şi/sau a mediului;

concentraţie maximă admisibilă (CMA) – normativ tehnico-ştiinţific care stabileşte concentraţia maximă, fără efecte negative asupra sănătăţii umane şi a mediului, a poluanţilor în componentele mediului;

emisie limitat admisibilă (ELA) – normativ tehnico-ştiinţific care se stabileşte reieşind din condiţia: concentraţia de poluanţi emişi în stratul de aer atmosferic de lîngă sol, de la o sursă sau de la un grup de surse, nu va depăşi normativele CMA;

deversare limitat admisibilă (DLA) – masa maximă a poluanţilor în apele reziduale, admisibilă pentru evacuarea lor în regim stabilit în punctul dat intr-o unitate de timp;

coeficient de agresivitate – coeficient de transformare în care se ia în considerare pericolul relativ al poluantului;

tonă convenţională – masa relativă a poluantului, determinată ca produs între masa acestuia, în tone, şi coeficientul de agresivitate.

ambalaj primar – ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;

[Art. 3 noțiunea în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

ambalaj compozit – ambalaj fabricat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, fiind o unitate integrală constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare;

[Art. 3 noțiunea în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

ambalaj secundar – ambalaj destinat pentru a constitui în punctul de vânzare o grupare de unități de vânzare, indiferent dacă este vândut ca atare către utilizatorul sau consumatorul final ori dacă servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare. Ambalajul secundar poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile acestuia;

[Art. 3 noțiunea în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

ambalaj – produs realizat din materiale de

orice natură, destinat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final și pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj secundar, ambalaj de desfacere sau ambalaj terțiar;

[Art. 3 noțiunea introdusă prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

ambalaj de desfacere – ambalaj destinat pentru a fi umplut la punctele de vânzare;

[Art. 3 noțiunea introdusă prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

ambalaj terțiar (ambalaj pentru transport) – ambalaj destinat pentru a facilita manevrarea și transportul mai multor unități de vânzare sau al ambalajelor grupate, precum și pentru a preveni deteriorarea acestora în timpul manevrării sau transportului. Ambalajul terțiar nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

[Art. 3 noțiunea introdusă prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

deșeu de ambalaj – ambalaj sau material de ambalare devenit deșeu după ce a fost utilizat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării acestora și pe care deținătorul are intenția sau obligația să îl arunce. Deșeurile de ambalaje nu includ niciun fel de reziduuri rezultate din producția de ambalaje și de materiale de ambalare ori din orice alt proces de producție;

[Art. 3 noțiunea introdusă prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

Comentarii

Ambalajul primar este ambalajul care intră în contact direct cu produsul și care, implicit, trebuie să îmbine utilitatea cu aspectul, fiind primul lucru pe care consumatorul îl observă pe rafturile magazinelor.

Dacă pentru consumator ambalajul primar este ultimul element care-l separă de produs, pentru producător acesta reprezintă primul înveliș protector. Ambalajul primar protejează produsul de deteriorări precum lovituri, rupturi, înțepături, vărsare (în special în cazul produselor lichide), sau de expunerea la alți factori ce ar putea compromite calitatea și integritatea produsului (ex: cerealele expuse la lumina soarelui).

Există diverse exemple de ambalaje primare și, uneori, mai multe dintre acestea sunt folosite pentru un singur produs. În cazul băuturilor, atât sticla, cât și eticheta, PET-urile, dozele și conservele din aluminiu, tuburile de pastă de dinți, flacoanele, sau ambalajul din plastic al bomboanelor sunt clasificate ca ambalaje primare.

În urma ajustării noţiunii „ambalaj primar” a fost lărgit nomenclatorul ambalajelor aferent cărora trebuie să se calculeze taxa pentru ambalaje. (Tabel 1)

Ambalajul compozit este des întâlnit în industria alimentară, farmaceutică, cosmetologică și în multe alte sectoare. Scopul principal al ambalajului compozit este de a oferi protecție adecvată produsului, de a-i prelungi durata de valabilitate și de a îmbunătăți prezentarea acestuia pentru consumatori. (Tabel 2)

Exemple de materiale care pot fi utilizate în ambalaje compozite includ aluminiu, plastic, hârtie, sticlă, folii metalizate și multe altele.

De exemplu, un ambalaj de cafea poate fi compus dintr-o pungă de plastic pentru a oferi o barieră împotriva umezelii și oxigenului, cu un strat de aluminiu pentru a menține prospetimea și a proteja aroma cafelei, și un strat exterior de hârtie pentru prezentare și etichetare.

Ambalajul secundar, cunoscut și ca ambalaj grupat sau supraambalaj, este, „un conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final, ori dacă el serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului”.

Ambalajul secundar îndeplinește două scopuri principale: asigurarea unei protecții suplimentare a produselor și facilitarea depozitării.

În funcție de produsul vândut, consumatorii pot întâlni ambalaje secundare în locul celor primare, de obicei sub forma unor cutii din carton. Pentru aceste produse, designul cutiei, schema cromatică, strategia de marketing și durabilitatea pot fi la fel de importante pentru a atrage cumpărătorii, la fel ca în cazul ambalajului primar. Aici, însă, producătorii trebuie să pună mai mult accent pe calitate, astfel încât ambalajul secundar să poată fi reutilizat.

Cele mai cunoscute exemple de ambalaj secundar sunt cutiile din carton ondulat, cutiile din plastic, cutiile de cadouri sau folia termocontractibilă.

Termenul „ambalaj de desfacere” se referă la ambalajul folosit pentru a ambala produsele în unități mai mici sau individuale, astfel încât acestea să poată fi ușor manipulate și pregătite pentru vânzare sau utilizare.

Acest tip de ambalaj are scopul de a face produsele accesibile pentru consumatori și pentru a facilita procesul de desfacere și utilizare.

Caracteristicile principale ale unui ambalaj de desfacere includ:

ü Dimensiuni adecvate;

ü Ușurința de desfacere;

ü Protecția produsului;

ü Etichetare și informații;

ü Prezentare atractivă.

Exemple comune de ambalaje de desfacere includ:

ü Pachete individuale de produse alimentare, cum ar fi batoanele de ciocolată sau pungile de chips-uri.

ü Cutii sau plicuri pentru medicamentele ambalate în unități individuale sau doze zilnice.

ü Flacoane sau sticle mici pentru produse cosmetice, cum ar fi cremele sau parfumurile.

ü Pachete individuale pentru produse electronice, cum ar fi telefoane mobile sau căști.

Deci, în rezumat au fost incuse noțiuni noi ca:

ü „ambalaj”;

ü „ambalaj de desfacere”;

ü „ambalaj terţiar (ambalaj pentru transport)”;

ü „deşeu de ambalaj”.

Până la 1 octombrie 2023

După 1 octombrie 2023

Ambalaj primar – ambalaj în care se conţine nemijlocit produsul şi care este conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare pentru utilizatorul sau consumatorul final. Nu reprezintă ambalaje primare obiectele care sunt parte integrantă din produs, necesare pentru a conţine, a menţine sau a păstra produsul, dacă toate elementele sale sunt destinate pentru a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul (de exemplu, plicul de ceai, membrana de la mezeluri). Pentru unităţile de vânzare cu o greutate (volum/masă) nu mai mare de 30 ml/mg per unitate, ambalaj primar se consideră ambalajul secundar conceput pentru gruparea acestora.

Ambalaj primar – ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare.

art. 3 din Legea 1540/1998

pct. 59 din HG 561/2020

art. 11 alin. (4) pct. 2¹ din Legea 1540/1998

Ambalaj compozit – ambalaj fabricat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, fiind o unitate integrală constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare;

Ambalajul compozit se raportează corespunzător la materialul preponderent ca greutate.

„în sensul prezentei legi, termenul „compozit” se referă la ambalajele compozite care au fost fabricate folosindu-se materiale de la poziția tarifară 4811.”

Articolul 4. Stabilirea normativelor plăţii

Normativele plăţii pentru poluarea mediului se stabilesc de către Parlament.

Articolul 5. - abrogat

Articolul 6. Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare

(1) Plata pentru emisiile de poluanţi în aerul atmosferic ale surselor staţionare se percepe de la subiecţii care admit:

a) emisii de poluanţi în limitele normativelor stabilite;

b) emisii de poluanţi cu depăşirea normativelor stabilite.

(2) Normativele şi modul de calcul ale plăţii menţionate la alin. (l) se prezintă în anexa nr. 2.

Comentarii

Emisiile de poluanți ale surselor staționare se referă la eliberarea intenționată sau accidentală a substanțelor poluante în atmosferă din instalații sau surse fixe, care nu se deplasează și rămân într-un singur loc.

Aceste surse staționare sunt, în general, legate de industrii, producție și procese de generare a energiei și pot contribui semnificativ la poluarea aerului și la emisiile de substanțe nocive în mediu.

Iată câteva exemple de surse staționare care pot genera emisii de poluanți:

ü Centrale electrice;

ü Rafinării de petrol;

ü Fabrici și unități industriale;

ü Instalații de tratare a apelor și a apelor uzate;

ü Fabrici de ciment și clinker;

ü Instalații de ardere a deșeurilor;

ü Etc.

Articolul 7. - abrogat

Articolul 8. – abrogat

Articolul 9. Plata pentru deversările de poluanţi

(1) Plata pentru deversările de poluanţi cu ape reziduale în obiective acvatice se percepe de la subiecţii ce admit:

a) deversări de poluanţi în limitele normativelor stabilite;

b) deversări de poluanţi cu depăşirea normativelor stabilite.

(2) Plata pentru deversările de poluanţi în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere este percepută de la subiecții care admit asemenea deversări pentru întreg volumul evacuărilor de apă.

(3) Plata pentru evacuările de apă din bazinele piscicole şi pentru scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor este percepută de la subiecții care admit depășirea, în raport cu normativele stabilite, a masei de poluanţi în apele reziduale.

(4) Normativele şi modul de calcul ale plăţii menţionate la alin. (l), (2) şi (3) se prezintă în anexele nr. 5 şi nr. 6.

Comentarii

Deversările de poluanți cu ape reziduale în obiective acvatice se referă la eliberarea sau evacuarea de ape uzate sau reziduale care conțin substanțe poluante în sistemele de apă, cum ar fi râuri, lacuri. Aceste deversări pot avea loc dintr-o varietate de surse, cum ar fi industrii, municipii, ferme sau alte activități umane, și pot provoca poluarea gravă a resurselor de apă și impacte negative asupra ecosistemelor acvatice și a sănătății umane.

Deversările de poluanți în rezervoare-receptoare (lacuri atrificiale), câmpuri de filtrație și colectoarele canalelor de scurgere pentru dejecții animaliere se referă la eliberarea sau evacuarea de ape uzate sau reziduale din fermele de animale în aceste medii sau structuri specific destinate gestionării acestor deșeuri. Aceste deversări pot implica substanțe poluante provenite din dejecțiile animale, cum ar fi excremente, urină, apă de spălare a grajdurilor sau alte materiale asociate activităților de creștere a animalelor.

Evacuările de apă din bazinele piscicole și pentru scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor se referă la eliberarea intenționată sau accidentală a apei din aceste surse în mediul înconjurător. Aceste evacuări pot avea loc din diverse motive și pot afecta calitatea apei și mediul înconjurător în funcție de compoziția apei evacuate și de practicile de gestionare a acestor surse.

Evacuările din bazinele piscicole:

Bazinele piscicole sunt utilizate pentru creșterea și reproducerea peștilor și altor organisme acvatice.

Evacuările de apă din bazinele piscicole pot avea loc pentru a schimba apa în bazine, pentru a îmbunătăți calitatea apei sau pentru a reduce riscul de suprapopulare a acestora.

În timpul acestor evacuări, apa din bazine poate conține nutrienți din hrana pentru pește, excremente, sedimente sau alte substanțe reziduale.

Evacuările din averse de pe teritoriul întreprinderilor:

Aversele pot duce la acumularea rapidă a apei pe teritoriul întreprinderilor sau pe suprafețele urbane.

Evacuările de apă din averse pot avea loc din sistemele de drenaj pluvial sau din canalele de scurgere pentru a preveni inundațiile și pentru a gestiona apele pluviale în mod eficient.

Aceste evacuări pot transporta diverși poluanți, cum ar fi uleiuri de motor, metale grele, pesticide, soluții chimice sau alte substanțe provenite de pe suprafețele pavate sau industriale.

Impactul evacuărilor de apă din aceste surse poate varia în funcție de natura apei evacuate și de măsurile de prevenire a poluării. De exemplu, evacuările din bazinele piscicole pot aduce cu sine riscul de contaminare a apelor cu nutrienți, care pot duce la creșterea algală excesivă și la scăderea calității apei. În cazul evacuărilor din averse, poluanții din apele de scurgere pot afecta calitatea apei și ecosistemul acvatic.

Articolul 10. Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie

(1) Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie se percepe de la subiecţi în caz de:

a) depozitare a deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor;

b) depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;

c) depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce depăşesc normativele stabilite.

(2) Normativele şi modul de calcul ale plăţii menţionate la alin. (l) se prezintă în anexa nr. 7.

(3) Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie se stabileşte proporţional perioadei de depozitare a deşeurilor pe parcursul lunii de gestiune.

Comentarii

Taxa la depozitarea deșeurilor la o întreprindere sau la o unitate industrială este o taxă sau un cost perceput pentru a acoperi cheltuielile asociate gestionării și eliminării adecvate a deșeurilor generate de întreprindere.

Această taxă are câteva motive și beneficii importante:

Gestionarea responsabilă a deșeurilor: Achitarea unei taxe pentru depozitarea deșeurilor la o întreprindere încurajează responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Acesta este un stimulent pentru întreprindere să minimizeze generarea de deșeuri, să recicleze și să valorifice deșeurile în loc să le elimine, și să implementeze practici sustenabile de gestionare a deșeurilor.

Acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor: Colectarea, transportul, tratarea și eliminarea adecvată a deșeurilor implică costuri semnificative. Taxa pentru depozitarea deșeurilor contribuie la acoperirea acestor costuri și la asigurarea că resursele financiare necesare pentru gestionarea deșeurilor sunt disponibile.

Protecția mediului și a sănătății publice: Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor poate avea impacte negative asupra mediului și a sănătății publice. Achitarea unei taxe pentru depozitarea deșeurilor poate stimula întreprinderea să respecte regulamentele și să adopte practici de gestionare a deșeurilor care reduc riscul de poluare și protejează mediul și sănătatea oamenilor.

Promovarea reciclării și a economiei circulare: Prin perceperea unei taxe pentru depozitarea deșeurilor, se poate stimula întreprinderea să recicleze și să reutilizeze materialele, ceea ce contribuie la promovarea economiei circulare și la reducerea consumului de resurse naturale.

Promovarea responsabilității sociale și a dezvoltării durabile: Achitarea unei taxe pentru depozitarea deșeurilor poate fi privită ca o parte a responsabilității sociale a întreprinderii în ceea ce privește impactul său asupra mediului și comunității locale. Aceasta poate contribui la construirea unei imagini pozitive pentru companie și la susținerea dezvoltării durabile.

Articolul 11. Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului

(1) Subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care:

a) produc mărfuri indicate la alin. (2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării;

b) importă mărfuri indicate la alin. (2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării;

c) procură de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia mărfuri indicate la alin. (2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

(2) Categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sînt următoarele:

a) mărfurile indicate în anexa nr. 8;

b) ambalajul fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu) și/sau compozit (clasificate la pozițiile tarifare 3923, 4415, 4819, 7010, 7310, 7311 00, 7606 12, 7612, 7613 00 000) ce conține produse.

[Art. 11 al. (2), lit. b) în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

[Art. 11 al. (2), lit. c) abrogată prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art.590; în vigoare 01.10.23]

[Art.11 al. (2), lit.d) abrogată prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art.590; în vigoare 01.10.23]

(3) Obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin. (2) survine la data punerii la dispoziție pe piață mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.

[Art. 11 al. (3) modificat prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

(4) Cota taxei pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării se stabilește după cum urmează:

1) pentru mărfurile indicate la anexa nr. 8 – conform cotelor stabilite în anexa respectivă;

2) pentru ambalaj – în sumă absolută la o unitate de măsură a greutății materialului din care este fabricat ambalajul (plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu) și/sau compozit):

[Art. 11 al. (4), pct. 2) în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

2¹) în sensul prezentei legi, termenul „compozit” se referă la ambalajele compozite care au fost fabricate folosindu-se materiale de la poziția tarifară 4811.

[Art.11 al. (4), pct. 21) introdus prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art.590; în vigoare 01.10.23]

[Art. 11 al. (4), pct. 3) abrogat prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art.590; în vigoare 01.10.23]

[Art. 11 al. (4), pct. 4) abrogat prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art.590; în vigoare 01.10.23]

(5) Baza impozabilă a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului se stabilește după cum urmează:

1) pentru mărfurile indicate în anexa nr. 8:

a) pentru mărfurile importate – valoarea facturată a acestora;

b) pentru mărfurile procurate de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acestora – valoarea de procurare a mărfurilor respective;

c) pentru mărfurile de fabricație proprie – valoarea livrării mărfurilor respective, fără T.V.A.;

2) pentru ambalaj – greutatea ambalajului de fiecare tip de material din care este fabricat.

[Art.11 al.(5), pct.2) în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art.590; în vigoare 01.10.23]

(6) Se scutesc de taxa stabilită de prezentul articol:

a) mărfurile importate şi/sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului, sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de către Guvern;

b) mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte, conform listei aprobate de către Guvern;

c) mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare în modul stabilit de către Guvern;

d) mărfurile și ambalajele destinate exportului;

e) ambalajul aferent medicamentelor prevăzute de Legea nr. 1409/1997 cu privire la medicamente, precum şi ambalajul aferent dispozitivelor medicale prevăzute de Legea nr. 102/2017 cu privire la dispozitivele medicale;

f) ambalajul aferent pîinii şi produselor de panificaţie, clasificat la pozițiile tarifare 1901 20 000, 1905 40, 1905 90 300, 1905 90 700 și 1905 90 800, ambalate în ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) și ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000);

g) mărfurile introduse pe teritoriul vamal al țării de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, cu condiția rămînerii mărfurilor respective pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale Republicii Moldova;

h) mărfurile fabricate de subiecții specificați la alin. (1), care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului și la a căror producere au fost utilizate, în calitate de materie primă și/sau materiale, mărfurile indicate în anexa nr. 8;

i) ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) sau ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612), cu condiția că ambalajele menționate au fost procurate de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția celor care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, sau au fost anterior importate de către subiecții specificați la alin. (1) ori au fost fabricate de către subiecții specificați la alin. (1) lit. a) cu utilizarea, în calitate de materie primă și/sau materiale, a mărfurilor indicate în anexa nr. 8.

(7) Subiecții care au atins obiectivul de valorificare se scutesc de plata taxei pe ambalaje. Subiecții înregistrați în SIA-MD beneficiază de o scutire de taxa pe ambalaje egală cu raportul dintre cantitatea de deșeuri valorificate și cantitatea de deșeuri care corespunde obiectivului de valorificare prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 561/2020, înmulțit cu cota taxei pe ambalaje prevăzută la alin. (4) pct. 2), după cum urmează:

Tf = Ti − (V/O × Ti),

în care:

Tf – cota taxei care urmează a fi achitată;

Ti – cota taxei pe ambalaje prevăzută la alin. (4) pct. 2);

V – cantitatea de deșeuri valorificate;

O – cantitatea de deșeuri care corespunde obiectivului de valorificare prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 561/2020.

[Art.11 al. (7) introdus prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

Comentarii:

Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 1540/1998 prevede că obligaţia privind taxa pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării survine:

ü la data punerii pe piaţă a mărfurilor în cauză;

ü la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricaţie proprie;

ü la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al ei.

Pct. 5, subpct. 16) din HG 561/2020 concretizează subiecții impunerii:

producător: producătorii, importatorii, comercianții, distribuitorii de ambalaje și produse ambalate.

Din anexa nr. 8 la Legea nr. 1540/1998 se exclud poziţiile tarifare 3923, 4811, 4819,

4819 20 000 şi 7612 și trecute (unele) în art. 11 alin. (2) lit. b) care va avea următorul conţinut: ambalajul fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu) şi/sau compozit, (clasificate la poziţiile tarifare 3923, 4415, 4819, 7010, 7310, 7311 00, 7606 12, 7612, 7613 00 000) ce conţine produse. (Tabel 3)

Taxa pentru ambalaje nu se va mai calcula pe o unitate (bucată) în funcţie de volumul sau greutatea produsului, dar în funcţie de greutatea ambalajului. Pentru poziţiile tarifare trecute din anexa nr. 8 în art. 11 alin. (4) din Legea nr. 1540/1998 nu se va aplica valoarea, ci greutatea ambalajului. (Exemplu 1)

Dacă agentul economic și-a atins obiectivul de valorificare atunci nu achită taxa pe ambalaje, în caz contrar se va achita doar diferența (Tf = Ti − scutirea). (Exemplu 2)

Codul poziției tarifare

Materialul

ambalajului

Cota taxei pe ambalaje

(lei/tonă)

3923

Plastic

4500 lei

4415

Lemn

1400 lei

4819

Hârtie și carton

1000 lei

7010

Sticlă

2000 lei

7310,

7311 00,

7606 12,

7612

7613 00 000

Metale (inclusiv aluminiu)

1400 lei

Compozit

1000 lei

Până la 1 octombrie 2023

După 1 octombrie 2023

Entitatea: Beneficiu SRL

Valoarea Invoice marfă: 100 000 lei

Poziția tarifară: 4819

Cota taxei constituie (Legea 1540/1998, Anexa 8): 1,8%

Cota taxei pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării –

pentru ambalaje (carton):

100 000 lei x 1,8% = 1 800 lei

Entitatea: Beneficiu SRL

Valoarea Invoice marfă: 100 000 lei.

Poziția tarifară: 4819

Taxa constituie (Legea 1540/1998, art. 11 alin. (4)): 1 000 de lei/tona.

Greutatea conform Invoice – 3 000 kg

Cota taxei pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării –

pentru ambalaje (carton):

3 000 kg x 1 leu = 3 000 lei

sau

3 tone x 1 000 lei/t = 3 000 lei

Entitatea este înregistrată în REP și atinge obiectivul de valorificare

Entitatea este înregistrată în REP și nu atinge obiectivul de valorificare

Nu este înregistrată în REP

Entitatea: Beneficiu SRL

Lunar plasează pe piață – 100 kg ambalaj carton

Poziția tarifară: 4819

Taxa constituie (Legea 1540/1998, art. 11 alin. (4)): 1 000 de lei/tona

Obiectivul de valorificare este de 15% (Anexa 2 la HG 561/2020)

________________________

Calculăm taxa pentru ambalaj

1. asociaţiei REP: 11,25 lei (100 kg × 15 % × 0,75 lei/kg (de exemplu stabilit de unele asociații);

2. la buget: 0 lei.

Entitatea: Beneficiu SRL

Lunar plasează pe piață – 100 kg ambalaj carton

Poziția tarifară: 4819

Taxa constituie (Legea 1540/1998, art. 11 alin. (4)): 1 000 de lei/tona

Obiectivul de valorificare este de 15% (Anexa 2 la HG 561/2020)

Calculăm taxa pentru poluare

_________________________

Calculăm taxa pentru ambalaj

1. asociaţiei REP: 7,50 lei (10 kg × 0,75 lei/kg);

2. la buget: 33,33 lei (100 kg × 1 lei/kg – 10 kg : 15 kg × 100 kg × 1 lei/kg).

(de exemplu, dacă pentru anul 2023 trebuia să valorifice 15 kg (100 kg × 15 %), dar a valorificat 10 kg)

Calculăm taxa pentru ambalaj

1. asociaţiei REP: 0 lei;

2. la buget: 100 lei (100 kg × 1 lei/kg).

11,25 lei

40,83 lei

100 lei

Articolul 14. Declararea, modul și termenul de achitare a plăților pentru poluarea mediului

(1) Subiecții prezentei legi sînt obligați să calculeze de sine stătător plățile pentru poluarea mediului prevăzute la art. 6, 9 și 10, să achite la bugetul de stat plățile corespunzătoare și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă, utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în condițiile stipulate la art. 187 alin. (2¹) din Codul fiscal. Forma și modul de completare a dării de seamă se aprobă de către Ministerul Mediului.

(2) Subiecţii prezentei legi sînt obligaţi să calculeze de sine stătător plăţile pentru poluarea mediului prevăzute la art. 11, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă, utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în condiţiile stipulate la art. 187 alin. (2¹) din Codul fiscal. Forma şi modul de completare a dării de seamă se aprobă de către Ministerul Finanţelor.

(3) Subiecții vizați la art. 6, 9 și 10 calculează și achită plățile corespunzătoare și prezintă darea de seamă respectivă anual, pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune.

(4) Subiecții vizați la art. 11 alin. (1) care nu fac parte dintr-un sistem colectiv ori nu s-au înregistrat ca sistem individual calculează și achită plățile corespunzătoare și prezintă darea de seamă respectivă lunar, până la data de 30 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.

[Art. 14 al. (4) în redacția LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

(5) Subiecții vizați la art. 11 alin. (1) care fac parte dintr-un sistem colectiv ori s-au înregistrat ca sistem individual calculează și achită plățile corespunzătoare și prezintă darea de seamă respectivă anual, până la data de 30 aprilie a anului imediat următor anului de gestiune.

[Art. 14 al. (5) introdus prin LP247 din 31.07.23, MO335-337/01.09.23 art. 590; în vigoare 01.10.23]

Comentarii:

Ceea ce este legat de ambalaje:

ü dacă entitatea nu este înregistrată în REP, până la data de 30 a lunii următoare lunii de gestiune aceasta trebuie să declare şi să achite taxa pentru ambalaje conform masei ambalajului „pus pe piaţă”.

ü dacă entitatea este înregistrată în REP ea trebuie să declare şi să achite taxa pentru ambalaje anual până la 30 aprilie.

Anterior declarația POLMED17 se prezenta lunar pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se prezintă darea de seamă, prin urmare, prin redacția nouă a Legii a fost extins termenul de prezentare a declarației până la data de 30 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.

Declarația POLMED17, urmează a fi modificată pentru aducerea în concordanță cu prevederile Legii nr. 247/2023, de către instituția responsabilă în acest sens.

Articolul 15. Răspunderea subiectului şi controlul asupra încasării plăţii

(1) Răspunderea subiecţilor pentru corectitudinea calculului şi plenitudinea achitării în termen a plăţilor pentru poluarea mediului, precum şi aplicarea măsurilor de executare silită sînt reglementate de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

(2) Funcţiile de evidenţă a obligaţiilor şi de urmărire a restanţelor la plăţile și taxa pentru poluarea mediului stabilite la art. 6, 9, 10 şi 11 sînt exercitate de către Serviciul Fiscal de Stat.

(3) Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a plăţilor stabilite la art. 6, 9 şi 10 este exercitată de către inspecțiile pentru protecția mediului ale autorităţii centrale de specialitate.

(4) Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilită la art. 11, este exercitată de către Serviciul Fiscal de Stat.

Articolul 16. - abrogat

Articolul 17.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 18.

Guvernul, în termen de 3 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 19.

Autoritatea centrală de specialitate, în termen de 3 luni:

a) va elabora instrucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea mediului;

b) va aproba, în comun cu autorităţile administraţiei publice, lista beneficiarilor de resurse naturale de la care se percepe plata pentru poluarea mediului.

3923

Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice; buşoane, dopuri, capace, capsule şi alte dispozitive de închidere, din materiale plastice:

3923 10

– Cutii, lăzi, coşuri şi articole similare:

3923 10 100

– – Cutii, lăzi, coşuri şi articole similare, din materiale plastice, special realizate pentru transportul sau ambalarea plachetelor („wafers”) de semiconductori, a măştilor sau a reticulelor

–

6,5

3923 10 900

– – Altele

–

6,5

– Saci, sacoşe, pungi şi cornete:

3923 21 000

– – Din polimeri de etilenă

–

6,5

3923 29

– – Din alte materiale plastice:

3923 29 100

– – – Din poli(clorură de vinil)

–

6,5

3923 29 900

– – – Altele

–

6,5

3923 30

– Bidoane, sticle, flacoane şi articole similare:

3923 30 100

– – Cu o capacitate de maximum 2 l

–

6,5

3923 30 900

– – Cu o capacitate de peste 2 l

–

6,5

3923 40

– Mosoare, bobine, canete şi suporturi similare:

3923 40 100

– – Bobine şi suporturi similare pentru rularea filmelor, a peliculelor fotografice şi cinematografice sau a benzilor, a filmelor etc., menţionate la poziţia 8523

–

6,5

3923 40 900

– – Altele

–

1

3923 50

– Buşoane, dopuri, capace, capsule şi alte dispozitive de închidere:

3923 50 100

– – Capsule şi dopuri pentru astupare

–

6,5

3923 50 900

– – Altele

–

6,5

3923 90 000

– Altele

–

6,5

4415

Lăzi, lădiţe, coşuri, cilindri şi ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleţi simpli, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleţi, din lemn:

4415 10

– Lăzi, lădiţe, coşuri, cilindri şi ambalaje similare; tambure pentru cabluri:

4415 10 100

– – Lăzi, lădiţe, coşuri, cilindri şi ambalaje similare

–

0

4415 10 900

– – Tambure pentru cabluri

–

0

4415 20

– Paleţi simpli, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare; grilaje pentru paleţi:

4415 20 200

– – Paleţi simpli; grilaje pentru paleţi

–

0

4415 20 900

– – Altele

–

0

4416 00 000

Butoaie, cuve, putini şi alte produse de dogărie şi părţile acestora, din lemn, inclusiv doagele

–

0

4819

Cutii, saci, pungi, cornete şi alte ambalaje din hârtie, carton, vată de celuloză sau straturi subţiri din fibre celulozice; obiecte din carton pentru birou, pentru magazine sau similare:

4819 10 000

– Cutii din hârtie sau carton ondulat

–

11

4819 20 000

– Cutii şi obiecte din carton, pliante din hârtie sau carton neondulat

–

1

4819 30 000

– Saci cu lăţimea bazei de minimum 40 cm

–

11

4819 40 000

– Alţi saci, pungi, mape (altele decât cele pentru discuri) şi cornete

–

11

4819 50 000

– Alte ambalaje, inclusiv mape pentru discuri

–

11

4819 60 000

– Obiecte din carton pentru birou, pentru magazine şi similare

–

11

7010

Damigene, sticle, baloane, borcane, căni, ambalaje tubulare, fiole şi alte recipiente, din sticlă, utilizate pentru transport sau ambalare; recipiente din sticlă pentru conserve; dopuri, capace şi alte dispozitive de închidere, din sticlă:

7010 10 000

– Fiole

buc.

0

7010 20 000

– Dopuri, capace şi alte dispozitive de închidere

buc.

10

7010 90

– Altele:

7010 90 100

– – Recipiente de sterilizare

buc.

10

– – Altele:

7010 90 210

– – – Obţinute din tuburi (ţevi) din sticlă

buc.

10

– – – Altele, cu o capacitate nominală:

7010 90 310

– – – – De minimum 2,5 l

buc.

10

– – – – Sub 2,5 l:

– – – – – Pentru băuturi şi alte produse alimentare:

– – – – – – Sticle:

– – – – – – – Din sticlă necolorată, cu o capacitate nominală:

7010 90 410

– – – – – – – – De minimum 1 l

buc.

10

7010 90 430

– – – – – – – – De peste 0,33 l, dar sub 1 l

buc.

10

7010 90 450

– – – – – – – – De minimum 0,15 l, dar de maximum 0,33 l

buc.

0

7010 90 470

– – – – – – – – Sub 0,15 l

buc.

0

– – – – – – – Din sticlă colorată, cu o capacitate nominală:

7010 90 510

– – – – – – – – De minimum 1 l

buc.

10

7010 90 530

– – – – – – – – De peste 0,33 l, dar sub 1 l

buc.

10

7010 90 550

– – – – – – – – De minimum 0,15 l, dar de maximum 0,33 l

buc.

0

7010 90 570

– – – – – – – – Sub 0,15 l

buc.

0

– – – – – – Altele, cu o capacitate nominală:

7010 90 610

– – – – – – – De minimum 0,25 l

buc.

10

7010 90 670

– – – – – – – Sub 0,25 l

buc.

10

– – – – – Pentru produse farmaceutice, cu o capacitate nominală:

7010 90 710

– – – – – – De peste 0,055 l

buc.

0

7010 90 790

– – – – – – De maximum 0,055 l

buc.

0

– – – – – Pentru alte produse:

7010 90 910

– – – – – – Din sticlă necolorată

buc.

0

7010 90 990

– – – – – – Din sticlă colorată

buc.

10

7310

Rezervoare, butoaie, bidoane, cutii şi recipiente similare, pentru orice tip de substanţe (cu excepţia gazelor comprimate sau lichefiate), din fontă, din fier sau din oţel, cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic:

7310 10 000

– Cu o capacitate de minimum 50 l

–

0

– Cu o capacitate sub 50 l:

7310 21

– – Cutii care se închid prin sudare sau prin sertizare:

7310 21 110

– – – Cutii de tipul celor utilizate pentru conservarea alimentelor

–

0

7310 21 190

– – – Cutii de tipul celor utilizate pentru conservarea băuturilor

–

0

– – – Altele, cu grosimea peretelui:

7310 21 910

– – – – Sub 0,5 mm

–

0

7310 21 990

– – – – De minimum 0,5 mm

–

0

7310 29

– – Altele:

7310 29 100

– – – Cu grosimea peretelui sub 0,5 mm

–

0

7310 29 900

– – – Cu grosimea peretelui de minimum 0,5 mm

–

0

7311 00

Recipiente pentru gaze comprimate sau lichefiate, din fontă, din fier sau din oţel:

– Fără sudură:

– – Pentru o presiune de minimum 165 bari, cu o capacitate:

7311 00 110

– – – Sub 20 l

buc.

0

7311 00 130

– – – De minimum 20 l, dar de maximum 50 l

buc.

0

7311 00 190

– – – De peste 50 l

buc.

0

7311 00 300

– – Altele

buc.

0

– Altele, cu o capacitate:

7311 00 910

– – Sub 1000 l

–

0

7311 00 990

– – De minimum 1000 l

–

0

7606

Table şi benzi din aluminiu, cu o grosime de peste 0,2 mm:

– De formă pătrată sau dreptunghiulară:

7606 11

– – Din aluminiu nealiat:

7606 11 300

– – – Panouri compozite din aluminiu

–

0

– – – Altele:

7606 11 500

– – – – Lăcuite, vopsite sau acoperite cu material plastic

–

0

– – – – Altele, cu o gorisme:

7606 11 910

– – – – – Sub 3 mm

–

0

7606 11 930

– – – – – De minimum 3 mm, dar sub 6 mm

–

0

7606 11 990

– – – – – De minimum 6 mm

–

0

7606 12

– – Din aliaje de aluminiu:

– – – Pentru corpuri, capace și inele de doze pentru băuturi:

7606 12 110

– – – – Pentru corpuri de doze pentru băuturi

–

0

7606 12 190

– – – – Pentru capace și inele de doze pentru băuturi

–

0

7606 12 300

– – – Panouri compozite din aluminiu

–

0

– – – Altele:

7606 12 500

– – – – Lăcuite, vopsite sau acoperite cu material plastic

–

0

– – – – Altele, cu o grosime:

7606 12 920

– – – – – Sub 3 mm

–

0

7606 12 930

– – – – – De minimum 3 mm, dar sub 6 mm

–

0

7606 12 990

– – – – – De minimum 6 mm

–

0

– Altele:

7606 91 000

– – Din aluminiu nealiat

–

0

7606 92 000

– – Din aliaje de aluminiu

–

0

7612

Rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii şi recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanţe (cu excepţia gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic:

7612 10 000

– Recipiente tubulare flexibile

–

0

7612 90

– Altele:

7612 90 200

– – Recipiente de tipul celor utilizate pentru aerosoli

buc.

0

7612 90 300

– – Fabricate din folie cu o grosime de maximum 0,2 mm

–

0

7612 90 800

– – Altele

–

0

7613 00 000

Recipiente din aluminiu pentru gaze comprimate sau lichefiate

–

0