Calculul vechimii în muncă pentru dreptul la concediu anual în Moldova

Vechimea în muncă ce conferă dreptul la concediu de odihnă

Vechimea în muncă ce nu conferă dreptul la concediu de odihnă

(1) În vechimea în muncă care dă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

(2) Dacă convenţiile colective, contractul colectiv sau cel individual de muncă nu prevăd altfel, în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se includ:

a) timpul cînd salariatul a lucrat efectiv;

Exemplu:

Un angajat care își desfășoară activitatea zilnic, lucrând de la 9:00 la 17:00 într-o perioadă întreagă de muncă, contribuind activ la producția și operațiunile companiei.

a) timpul absenţei nemotivate de la lucru;

Exemplu:

Un salariat se absenţează de la serviciu timp de 3 zile fără a furniza vreo justificare (de exemplu, fără aviz medical sau alt document oficial). Aceste 3 zile de absenţă nemotivată nu se includ în calculul vechimii pentru dreptul la concediu de odihnă anual.

b) timpul cînd salariatul nu a lucrat de fapt, dar i s-a menţinut locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu integral sau parţial;

Exemplu:

Un angajat aflat în concediu plătit (ex. concediu de odihnă) sau într-o situație de concediu medical în care, deși nu este prezent la locul de muncă, locul său este rezervat și primește o parte sau totalitatea salariului mediu.

b) perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 4 ani;

Exemplu:

O mamă sau un tată care a beneficiat de concediu pentru îngrijirea copilului imediat după naștere și până când copilul a împlinit 3 sau 4 ani. Chiar dacă în acest timp salariatul primește anumite indemnizații, perioada petrecută în concediu pentru îngrijirea copilului (de exemplu, 2 ani) nu se include în vechimea de muncă pentru calculul concediului de odihnă anual.

c) timpul absenţei forţate de la lucru – în cazul eliberării nelegitime din serviciu sau transferului nelegitim la o altă muncă şi al restabilirii ulterioare la locul de muncă;

Exemplu:

Un angajat care a fost, pe nedrept, eliberat din funcție sau transferat fără un motiv întemeiat, iar ulterior restabilit la poziția sa inițială. Perioada în care a lipsit din cauza acestor măsuri abuzive se include în vechimea în muncă.

c) perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice;

Exemplu:

Un angajat solicită un concediu neplătit pentru a rezolva probleme personale și acesta durează 20 de zile calendaristice. Conform prevederilor, deoarece perioada depăşește 14 zile, cele 20 de zile nu se vor lua în calcul la vechimea în muncă aferentă dreptului la concediu de odihnă.

d) timpul cînd salariatul nu a lucrat de fapt, dar şi-a menţinut locul de muncă (funcţia) şi a primit diferite plăţi din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu excepţia concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani;

Exemplu:

Un angajat care, din cauza unei afecțiuni sau accident, se află în concediu medical prelungit și primește indemnizații de la asigurările sociale de stat, menținându-și totodată locul de muncă. Această perioadă se include în vechime, cu excepția situației în care indemnizația ar proveni din concediul parțial pentru îngrijirea copilului sub 3 ani.

d) perioada suspendării contractului individual de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 76 lit. a)-d) şi la art. 77 lit. b).

Exemplu:

Un salariat a fost suspendat din funcție din cauza unei abateri disciplinare și contractul său a fost suspendat pentru o perioadă de 10 zile. Această perioadă de suspendare nu se include în vechimea de muncă pentru dreptul la concediu de odihnă anual, deoarece nu se încadrează în cazurile exceptate de art. 76 și art. 77 din CM.

e) alte perioade de timp prevăzute de convenţiile colective, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă, de

regulamentul intern al unității, dacă este elaborat și aprobat de angajator.

Exemplu:

Conform unui acord colectiv, angajatorul poate stabili că și perioada în care angajatul participă la cursuri de perfecționare sau formare profesională sponsorizate, chiar dacă nu se desfășoară activitatea de bază, se consideră parte a vechimii în muncă. De asemenea, o clauză din contractul individual de muncă poate prevede includerea unor perioade de absență (ex. participarea la traininguri interne) în calculul vechimii.